- la mare eleganţă
- argou in full feather.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
la mare eleganţă
Look at other dictionaries:
faeton — FAETÓN, faetoane, s.n. 1. Trăsură înaltă, uşoară, cu patru roţi şi cu capotă pentru scaunul din faţă, putând transporta 6 8 persoane. 2. Vehicul uşor, cu două roti, pe arcuri, cu o singură banchetă pentru persoane, tras de un cal; şaretă. [pr.:… … Dicționar Român
bijuterie — BIJUTERÍE, bijuterii, s.f. Obiect de podoabă făcut din metal nobil (şi pietre preţioase); giuvaer. ♦ Magazin specializat în confecţionarea şi vânzarea giuvaerurilor. – Din fr. bijouterie. Trimis de paula, 21.06.2002. Sursa: DEX 98 BIJUTERÍE s.… … Dicționar Român
simandicos — SIMANDICÓS, OÁSĂ, simandicoşi, oase, adj. 1. (Despre oameni; astăzi fam. şi adesea peior.) De vază1, distins, respectabil, ilustru, important. ♦ (Despre atitudini ale oamenilor, p. ext. despre lucruri) Care corespunde gusturilor alese, care… … Dicționar Român
Ido — Pour les articles homonymes, voir Ido (homonymie). Ido Ido Nombre de locuteurs estimé entre 2 000 et 5 000 (les estimations varient beaucoup)[réf. nécessaire] Catégorie … Wikipédia en Français
fast — FAST1 s.n. Splendoare, măreţie, pompă2, lux, strălucire. – Din fr. faste. Trimis de cornel, 08.05.2004. Sursa: DEX 98 FAST2, Ă, faşti, ste, adj. (livr.; despre zile, împrejurări, evenimente) Favorabil, fericit (pentru cineva). – Din fr. faste,… … Dicționar Român
mătăhălos — MĂTĂHĂLÓS, OÁSĂ, mătăhăloşi, oase, adj. Mare şi greoi (ca o matahală); diform. ♦ fig. (despre gesturi, atitudini, mişcări) Lipsit de supleţe, greoi. – Matahală + suf. os. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MĂTĂHĂLÓS adj. voluminos,… … Dicționar Român
nu — adv. I. (Serveşte la formarea formei negative a verbului, de obicei precedându l nemijlocit). 1. (Neagă predicatul şi dă întregii propoziţii un caracter negativ) Nu l am cunoscut niciodată. ♢ (În propoziţii interogative) Nu ai primit scrisorile… … Dicționar Român
strălucind — strălucínd, ă, adj. (înv.) 1. care străluceşte, care produce o lumină vie; strălucitor, lucitor, sclipitor. 2. care denotă eleganţă deosebită, lux; care trezeşte admiraţie; bogat, fastuos, grandios, luxos, splendid, magnific. 3. care se face… … Dicționar Român
ţinută — ŢINÚTĂ, ţinute, s.f. 1. Atitudine, poziţie pe care o dă cineva corpului său. ♦ Fel de a fi sau de a se comporta faţă de cineva sau de ceva; comportare, atitudine. 2. Mod de a se îmbrăca, de a se prezenta în societate; p. ext. îmbrăcăminte, costum … Dicționar Român
